… dar de la englezi vin hainele. Şi nu, nu mă refer la îmbrăcămintea specifică intemperiilor, de genul pelerinelor de ploaie sau al trenchurilor popularizate de case mari ca Burberry sau Aquascutum, ci la zecile de branduri made in Britain, care au împânzit la maxim Europa şi restul lumii. Topshop, River Island, Asos, Dorothy Perkins, Miss Selfridge, New Look, Marks & Spencer, Debenhams sau Primark sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute nume din zona retailului britanic, care transpun în colecţii aproape lunare trendurile lansate într-o manieră elevată de marile case de modă din lume şi care vând fabulos de bine pe tot mapamondul, datorită reţelei de magazine fizice şi, mai nou, a celor online extrem de bine puse la punct.
Pionieri în domeniu
Povestea retailului britanic de succes a început la mijlocul secolului 18, când vânzătorul de ciorapi de damă Henry Wood a intrat într-un parteneriat cu alţi doi negustori, Job Middleton şi John Wrightman, alături de care a pus pe roate primul magazin de articole de îmbrăcăminte masculine. După moartea lui Wood în 1768, magazinul a rămas în familie şi a fost dus mai departe de soţia, copiii şi nepoţii săi, sub titulatura Ann Wood & Sons. Ulterior, o dată cu intrarea ca partener a altui britanic, Robert Walker, şi după retragerea ultimului membru al familei Wood din afacere, magazinul şi-a schimbat denumirea în R Walker & Sons, ca mai apoi să capete denumirea definitivă de Wolsey, în semn de respect pentru cardinalul cu acelaşi nume, al cărui mormânt se afla în Catedrala Laicester, lângă care opera magazinul la momentul cu pricina. După o serie de probleme de gestiune şi de strategie inerente, cu care magazinul s-a confruntat pe parcursul secolului trecut, Wolsey, care posedă un certificat de calitate acordat de Regina Marii Britanii, face parte în prezent din grupul Matalan şi tine pasul cu modernitatea nu numai prin magazinele sale din Londra şi prin distribuitorii din ţară, cât şi prin magazinul sau online, în care se găseşte aceeaşi gamă de articole ca la început, respectiv cea destinată bărbaţilor.
Surprinzător, pe lista altor pionieri se numără Debenhams, născut în 1778 în Londra la iniţiativa domnilor Flint şi Clark, care i-au şi împrumutat numele lor magazinului, până când în ecuaţie a intrat în 1813 William Debenham, ce a schimbat numele magazinului în Clark and Debenham, dar şi Marks & Spencer, ce a prins contur în 1884 tot ca demers ambiţios al altor doi întreprinzători, Michael Marks şi Thomas Spencer. Veterani ai comerţului cu îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii sunt şi Next, lansat în 1864 de un croitor, care şi-a dat numnele magazinului, Joseph Hepworth & Son, şi care avea să fie cunoscut sub actuala denumire mai târziu cu peste 100 de ani, respectiv în 1982, după fuziunea cu Kendall & Sons Ltd, M & Co, lansat în 1834 în Glasgow, Scoţia, la fel ca un alt retailer faimos în Regat, House of Fraser, cu debut pe piaţă în 1849, sau Peacocks, deschis în anul 1884 în localitatea engleză Warrington şi relocat în anii 40’ în Cardiff, Ţară Galilor.
Idei inovatoare
Perioada anilor 1901-2000 cunoaşte o expansiune fantastică în domeniul comerţului cu articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, aducând pe piaţa britanică nume noi ca Dorothy Perkins, lansat în 1909, Wallis, ce a început să funcţioneze în 1923, Littlewoods, care a aparut pe piaţă în perioada interbelică, mai precis în anul 1932, iniţial doar sub formă de comerţ din catalog şi mai târziu ca magazin fizic, în urma succesului neaşteptat de mare al propriilor cataloage, sau River Island, ce îşi are rădăcinile în anul 1948, când a început să facă profit ca aprozar insolit în care, printre mere şi varză, se mai vindeau şi tricotaje.
Pe lângă influxul de magazine destinate populaţiei largi, inovatoare la vremea respectivă au fost şi politica de retur a produselor achiziţionate de la Marks & Spencer, care le dădea complet banii înapoi cumpărătorilor, pe baza chitanţei produsului şi indiferent de cât de veche era achiziţia (faţa de perioada de maxim 90 de zile instalată în 2005 şi de maxim 35 de zile ce a intrat în vigoare începând cu 2009), introducerea hainelor în diferite tipuri de mărimi – tall, regular sau petite – şi, tot la M&S, deschiderea raionului de mâncare şi băutură, care a devenit extrem de îndrăgit în cadrul acestui lanţ de magazine.
După război, un brand cu o abordare neaşteptată, Laura Ashley, a dat cu adevărat lovitura, aducând pe piaţă comori de demult, într-o nouă înfăţişare. Înfiinţat de secretara cu acelaşi nume, a cărei viziune artistică s-a concretizat pentru început într-o serie de eşarfe victoriene, Laura Ashley a îmbrăcat o generaţie întreaga de femei de toate vârstele cu rochii desprinse din dulapul bunicii, ce au readus în actualitate o notă atât de mult aşteptată de romantism, după vremurile tulburi ce au încercat atât de mult societatea britanică şi cea din restul Europei. Succesul de care s-au bucurat gingaşele creaţii Laura Ashley a pus pe umerii acestui brand un titlu neoficial de „cea mai bună reprezentare a filonului britanic” şi a deschis noi orizonturi pentru companie, ce şi-a extins business-ul în domeniul textilelor de casă, al accesoriilor şi al încălţămintei, dar şi în cel al parfumurilor.
Suflu modern
Epoca modernă şi zbuciumată a anilor 60’-70’ a adus un suflu nou în domeniul îmbrăcămintei mass-market din Marea Britanie, fiind perioada în care au apărut pe piaţă branduri ca Topshop, 1964, George, 1965, Miss Selfridge, 1966, Primark, 1969, Reiss, 1971, Jigsaw 1972, Monsoon, 1973, Warehouse, 1976, sau Whistles, 1978. Acestea au intrat puternic în pâine şi au ocupat rapid poziţii fruntaşe, aşa cum o fac şi în ziua de azi. Nici următoarele două decenii nu au stat deloc mai slab, ci le-au făcut britanicilor cunoştinţă cu Hobbs, 1981, Karen Millen, 1981, Matalan, 1985, LK Bennett, 1990, Oasis, 1991, Boden 1991, All Saints, 1994, ori ASOS, 2000. Alăturările star-brand, aşa cum ingenios a procedat M&S, cu reclame provocatoare ce-l aveau pe supermodelul Twiggy ca protagonist în anul 1967, sau Debenhams, cu al său concept Designers at Debenhams introdus în 1993, prin intermediul căruia faimoşi designeri locali au creat special pentru acest lanţ de magazine linii de articole accesibile, de mare succes, au menţinut în prezent brandurile cu vechime, făcându-le apetisante şi pentru generaţia nouă de cumpărători.
Secolul 21 va fi virtual sau nu va fi deloc
-
Intrarea într-un nou secol a reprezentat pentru majoritatea retailerilor de mai sus nu numai întoarcerea unei noi file în analele personale, ci şi confruntarea cu provocarea supremă concretizată sub numele de comerţ online. Extraordinara invenţie numită internet, care a facilitat timid transferul de informaţii în anii 60’, a ajuns în prima decadă a anilor 2000 mană cerească pentru comercianţi, care au reuşit să ajungă în cel mai uşor mod posibil la clienţi aflaţi nu doar în oraşul vecin, ce nu ar fi fost chiar primul pe lista următoarelor inaugurări de magazine, ci şi în ţări cu adevărat îndepărtate, dar în care existau, firesc, consumatori avizi de modă. Deschiderea magazinelor online a fost, aşadar, un pas cât se poate de normal în strategia de business a celor care ştiau că vor să îşi consolideze o anumită poziţie pe piaţă sau a newcomerilor axaţi exclusiv pe vânzările virtuale. Aşa sunt gigantul ASOS, lansat în prag de nou secol, respectiv în anul 2000, şi al cărui acronim vine de la As Seen on Screen, dar şi low-cost-ul, dar popularul Boohoo, ce a fost trimis în online în 2006. Dacă ASOS reuneşte sub cuploa sa atât produse proprii, cât şi multi-brand, Boohoo vinde numai articole personale şi se poate lăuda şi cu propriul post de televiziune, Boohoo Tv, în care se pot admira in motion toate combinaţiile existente pe site. Totodată, aplicaţiile mobile, funcţia de virtual makeover, care te ajută rapid să vezi cum ţi-ar veni produsul respectiv fără să-l probezi, şi showrooming-ul, ce îţi arată instant cu ajutorul telefonului mobil dacă produsul aflat în faţa ta este mai ieftin sau nu în altă parte sunt unelte reale de atragere a unei palete cât mai largi de cumpăratori.
Şi la noi, pe când?
Câteva dintre aceste nume răsunătoare din insulă îşi comercializează produsele direct şi în România, prin magazine deschise în marile centre comerciale din întreaga ţară. Chiar dacă Debenhams, Oasis şi Peacocks au ieşit discret de pe piaţa noastră, declarându-şi falimentul nesperat, stindardul este încă sus ţinut de New Look, în timp ce Marks and Spencer şi Next se clatină şi ele binişor, viitorul pe plaiuri mioritice nefiind foarte roz pentru cele două branduri. Cu toate astea, România este încă interesantă pentru River Island, Dorothy Perkins, Primark, Asos, Topshop, Monsoon, Reiss , ba chiar şi pentru Debenhams sau Marks and Spencer, a căror producţie parţială este realizată în România, majoritatea în sistem lohn. Cine n-a auzit, până la urma, de faimoasa rochie Reiss făcută în România şi purtată de Ducesa de Cambridge, fosta Kate Middleton, la o întâlnire cu Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii, Michelle Obama?
În rest, în aşteptarea inaugurării e-shopurilor giganţilor Inditex şi Hennes & Mauritz românii cumpăra serios online de la britanici, mai toate magazinele enumerate mai sus oferind livrare în România contra unor sume situate între 5 şi 8 lire per colet. ASOS livrează chiar gratuit în întreaga lume, această politică unică situându-i pe primele locuri în topul mondial al vânzărilor online de haine şi accesorii. Nu e de mirare că pe reţeaua de socializare Facebook acest colos a strâns peste 2.300.000 de aprecieri, iar ţelul său suprem este să devină number one în vânzări la nivel global. Va deveni, cu siguranţă, doar e unul dintre cele mai bune produse de export britanice. Iar, dacă mă întrebaţi pe mine, vă pot răspunde simplu de ce le merge întreprinzătorilor din insulă atât de bine în acest sector. Pentru că, pe lângă anticiparea nevoilor pieţei şi a oferirii unei game de preţuri competitive în raport cu brandurile străine, ştiu cu toţii că zicala celor de la Marks & Spencer e sfântă în ceea ce priveşte unghiul de abordare: „The customer is always and completely right!”
Sursa foto: guardian.co.uk, telegraph.co.uk, blog.lauraashley.com, styles-world.com.